Calitate sau cantitate? Ce fel de apartamente construim în Chișinău?

La acel moment, estimările arătau că piața ar mai avea nevoie de aproximativ 30.000 de apartamente, în condițiile unui preț mediu de aproximativ 1.300-1.500 euro/m², nivel considerat atunci relativ accesibil pentru o parte importantă a cumpărătorilor.

Astăzi însă situația începe să arate diferit. Dacă în prezent sunt deja în diferite etape de construcție aproximativ 40.000 de apartamente, apare o întrebare firească: nu riscăm să construim mai mult decât poate absorbi piața?

Problema nu este doar câte apartamente construim, ci și cum le construim. În goana de a ridica tot mai multe blocuri, există riscul să obținem locuințe mai puțin calitative și mai puțin confortabile pentru oameni. Pe termen lung, astfel de proiecte pot genera probleme suplimentare pentru oraș: ambuteiaje, lipsa spațiilor verzi, infrastructură suprasolicitată și un sistem de transport public tot mai dificil de gestionat.

Avem nevoie de locuințe calitative, confortabile și accesibile

Acum câțiva ani, discuția era simplă: există cerere, populația are nevoie de locuințe și trebuie construite mai multe apartamente. Astăzi însă situația s-a schimbat. Prețurile au crescut semnificativ, iar puterea de cumpărare nu a evoluat în același ritm.

Întrebarea importantă nu mai este doar câte apartamente construim, ci dacă construim locuințe pe care oamenii și le permit și în care își doresc să trăiască. Pentru că există o diferență mare între cererea teoretică și cererea reală - poți avea mii de oameni care își doresc o locuință, însă dacă aceasta nu este accesibilă financiar sau nu oferă confort și calitate a vieții, cererea rămâne doar o statistică, nu o tranzacție reală.

Dezvoltarea orașului Chișinău nu ar trebui măsurată prin numărul de etaje sau prin numărul de apartamente construite într-un complex locativ.

În loc să ne concentrăm exclusiv pe construirea unui număr cât mai mare de apartamente, ar trebui să punem accent pe dezvoltarea unui oraș bazat pe conceptul „15-minute city”, unde locuințele nu oferă doar metri pătrați, ci și acces rapid la infrastructură, servicii și o calitate mai bună a vieții.

Asta ar însemna:

• blocuri de 5-7-9 etaje;
• spații verzi;
• curți funcționale;
• locuri de parcare suficiente;
• infrastructură pietonală și rutieră bine gândită;
• infrastructură socială și economică;
• comunități reale, nu „muşuroaie” urbane.

Accentul trebuie mutat de la cantitate la calitate

În următorii ani accentul nu ar trebui să fie pus doar pe construirea de noi blocuri. Există și alte direcții care pot avea un impact mult mai mare asupra calității vieții:

• Reabilitarea fondului locativ vechi – multe clădiri existente au nevoie de modernizare și eficientizare energetică.
• Dezvoltarea infrastructurii în suburbii – drumuri, transport, școli și grădinițe care să permită dezvoltarea locuințelor individuale și a caselor la sol.
• Crearea unui fond de locuințe sociale – apartamente oferite în chirie la costuri accesibile, care ar putea reduce presiunea atât asupra pieței de chirii, cât și asupra prețurilor de vânzare.

Concluzie

Piața imobiliară din Chișinău se află într-un punct important de schimbare.

În următorii ani întrebarea nu va mai fi: „Câte apartamente mai construim?”. Întrebarea mai importantă va fi: „Ce fel de oraș vrem să construim?”

Pentru că dezvoltarea unei piețe sănătoase nu înseamnă doar mai multe blocuri. Înseamnă locuințe mai bune, infrastructură mai bună și comunități în care oamenii își doresc să trăiască.