Fondul locativ al municipiului Chișinău: Aproape 88.000 de locuințe sunt neocupate potrivit Recensământului

Aproape 88.000 de locuințe din municipiul Chișinău nu sunt ocupate permanent. Peste 10.000 de apartamente nu au bucătărie proprie, aproximativ 7.500 nu dispun de baie sau duș, iar peste 160.000 de locuințe în care trăiesc astăzi chișinăuienii au fost construite în perioada 1961–1990. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile surprinzătoare care reies din rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor 2024.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică oferă cea mai detaliată imagine de până acum asupra fondului locativ din municipiul Chișinău. Pentru prima dată avem o radiografie completă nu doar a numărului de locuințe, ci și a gradului lor de ocupare, vechimii fondului locativ, nivelul de confort, accesul la utilități și spațiul locativ disponibil pentru fiecare locuitor.

Aproape 390 de mii de locuințe în municipiul Chișinău

Potrivit datelor oficiale, în municipiul Chișinău există 390.290 de locuințe, dintre care:

311.077 apartamente (79,7%);
79.213 case individuale și case înșiruite (20,3%).

Municipiul Chișinău rămâne astfel un oraș dominat de locuințele colective, aproape patru din cinci locuințe fiind apartamente.

Aproape un sfert din fondul locativ nu este ocupat permanent

Din cele 311.077 apartamente, 242.381 sunt ocupate permanent, ceea ce reprezintă 77,9% din total. Alte 68.696 apartamente (22,1%) nu erau locuite permanent la momentul recensământului.

În cazul caselor individuale și înșiruite, din 79.213 locuințe, 59.533 sunt ocupate permanent (75,2%), iar 19.680 case (24,8%) nu aveau rezidenți permanenți.

În total, în municipiul Chișinău sunt ocupate permanent 301.914 locuințe, ceea ce înseamnă că aproximativ 88.000 de locuințe, adică aproape 23% din fondul locativ, nu erau locuite permanent la data recensământului.

Este important de precizat că recensământul indică doar statutul de ocupare al locuințelor și nu motivele pentru care acestea sunt neocupate. O locuință poate fi utilizată ocazional, poate fi în renovare, poate aparține unor persoane plecate peste hotare sau poate reprezenta o investiție.

Cum arată fondul locativ ocupat după perioada construcției

Recensământul oferă și o imagine clară asupra vechimii locuințelor în care trăiesc locuitorii municipiului Chișinău.

Din totalul celor 301.914 locuințe ocupate permanent:

30.060 locuințe (10,0%) au fost construite până în 1960;
160.426 locuințe (53,1%) au fost construite în perioada 1961-1990;
111.428 locuințe (36,9%) au fost construite după 1991.

Aceste date confirmă că fondul locativ al capitalei este încă dominat de locuințele construite în perioada 1961–1990, care reprezintă peste jumătate din totalul locuințelor ocupate permanent.

Perioada de construcție al Apartamentelor

Din cele 242.381 apartamente ocupate permanent:

14.481 (6,0%) au fost construite până în 1960;
142.890 (59,0%) au fost construite în perioada 1961–1990;
85.010 (35,1%) au fost construite după 1991.

Practic, aproape două treimi dintre apartamentele locuite din Chișinău (65%) au fost construite înainte de 1991, ceea ce demonstrează că piața rezidențială este încă dominată de blocurile ridicate în perioada sovietică.

Perioada de construcție a Caselor individuale

Din cele 59.533 case ocupate permanent:

15.579 (26,2%) au fost construite până în 1960;
17.536 (29,5%) au fost construite în perioada 1961–1990;
26.418 (44,4%) au fost construite după 1991.

Spre deosebire de apartamente, aproape jumătate dintre casele locuite permanent au fost construite după independență, ceea ce reflectă dezvoltarea intensă a cartierelor de case și a zonelor suburbane în ultimele trei decenii.

Confortul locativ și accesul la infrastructura urbană

Accesul la utilitățile publice este unul dintre cei mai importanți indicatori ai confortului locativ. Datele Recensământului 2024 evidențiază diferențe semnificative între apartamente și casele individuale în ceea ce privește conectarea la infrastructura urbană și nivelul de confort al locuințelor.

Dotarea apartamentelor cu utilități

Raportând dotările la cele 242.381 de apartamente ocupate permanent, rezultă că majoritatea locuitorilor beneficiază de un nivel ridicat de conectare la utilități.

Dintre apartamentele locuite permanent:

86,9% sunt conectate la rețeaua publică de gaze naturale;
68,0% beneficiază de termoficare centralizată;
31,3% utilizează sisteme individuale de încălzire pe gaz;
100% sunt conectate la sistemul public de canalizare;
97,3% dispun de grup sanitar în interiorul locuinței;
96,9% au baie sau duș;
46,6% beneficiază de apă caldă din rețeaua publică;
49,4% utilizează sisteme proprii pentru prepararea apei calde;
95,8% au bucătărie în interiorul locuinței.

Cu toate acestea, recensământul arată că există încă un număr semnificativ de apartamente care nu dispun de dotările sanitare de bază. În municipiul Chișinău, 6.625 de apartamente nu au grup sanitar în interiorul locuinței, 7.475 nu dispun de baie sau duș, iar 10.157 de apartamente nu au bucătărie proprie. Cel mai probabil, aceste locuințe fac parte din fondul locativ vechi, fiind amplasate în clădiri construite înainte de 1990, în cămine sau în alte tipuri de locuințe colective.

Per ansamblu, datele confirmă că fondul de apartamente din municipiul Chișinău oferă un nivel ridicat de confort și un grad înalt de conectare la infrastructura urbană, însă evidențiază și necesitatea continuării modernizării segmentului de locuințe vechi.

Dotarea caselor cu utilități

În municipiul Chișinău sunt ocupate permanent 59.533 de case individuale și case înșiruite.

Raportând utilitățile la acest număr, rezultă că:

80,9% sunt conectate la rețeaua publică de gaze naturale;
5,4% beneficiază de termoficare centralizată;
56,9% utilizează încălzire individuală pe gaz;
58,5% sunt conectate la sistemul public de canalizare;
33,6% utilizează sisteme proprii de canalizare;
aproximativ 4.000 de case nu dispun de un sistem de canalizare;
85,9% au grup sanitar în interiorul locuinței;
87,6% beneficiază de baie sau duș;
7,8% sunt conectate la rețeaua publică de apă caldă;
80,2% utilizează sisteme proprii pentru prepararea apei calde;
96,7% au bucătărie în interiorul locuinței.

Datele arată că locuitorii caselor individuale sunt mult mai dependenți de investițiile proprii decât locuitorii apartamentelor. În lipsa unei infrastructuri publice dezvoltate, proprietarii își construiesc și întrețin din resurse proprii sistemele de încălzire, prepararea apei calde, canalizarea și, în multe cazuri, contribuie inclusiv la amenajarea drumurilor și a altor elemente de infrastructură locală.

Aceste date evidențiază una dintre principalele provocări ale dezvoltării urbane din municipiul Chișinău. Dezvoltarea unor cartiere de case cu infrastructură completă - drumuri, rețele de apă și canalizare, iluminat public, transport și alte utilități realizate de autoritățile publice - ar putea face locuințele individuale mai accesibile și mai atractive pentru populație. În timp, o astfel de abordare ar putea contribui la diversificarea opțiunilor de locuire și la reducerea presiunii asupra cererii de apartamente, oferind mai multor familii posibilitatea de a alege o casă fără a fi nevoite să suporte integral costurile dezvoltării infrastructurii.

Concluzii

Recensământul 2024 scoate la iveală unul dintre cele mai mari paradoxuri ale municipiului Chișinău. Avem aproape 88.000 de locuințe neocupate permanent, însă cererea pentru locuințe rămâne ridicată. Migrația internă continuă să concentreze populația în capitală, iar o parte importantă a diasporei a investit în apartamente din Chișinău nu doar cu intenția unei eventuale reveniri în țară sau pentru a avea o locuință atunci când se întorc în vacanță, ci și ca modalitate de conservare a capitalului, în contextul în care Republica Moldova oferă încă puține alternative de investiții accesibile și atractive pentru populație.

În același timp, municipiul continuă să atragă investiții, locuri de muncă și servicii, ceea ce menține presiunea asupra pieței rezidențiale. Rezultatul este paradoxal: deși există zeci de mii de locuințe neocupate permanent, conform Indicelui Imobiliar Acces Imobil, prețurile apartamentelor au ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie.

Datele recensământului demonstrează că problema municipiului Chișinău nu este doar cantitatea de locuințe, ci și calitatea și structura fondului locativ. Peste 53% dintre locuințele ocupate permanent au fost construite în perioada 1961-1990, iar multe dintre acestea necesită investiții în reabilitare, eficiență energetică și modernizarea infrastructurii. Totodată, mii de apartamente încă nu dispun de facilități elementare precum grup sanitar, baie sau bucătărie proprie, iar locuitorii capitalei beneficiază, în medie, de un spațiu locativ mai redus decât în multe state europene.

În același timp, dezvoltarea rezidențială din ultimele decenii nu a fost însoțită de o strategie pe termen lung pentru modernizarea fondului locativ existent și extinderea infrastructurii urbane. În numeroase zone au apărut proiecte rezidențiale de mare densitate, în timp ce rețelele de transport, utilitățile, parcările, instituțiile de învățământ și alte servicii publice au evoluat într-un ritm mai lent. Există, de asemenea, blocuri locative care nu au fost recepționate și date în exploatare ani la rând, iar numeroase familii continuă să aștepte posibilitatea de a se muta în locuințele pentru care au achitat.

Recensământul transmite un mesaj clar: dezvoltarea viitoare a municipiului Chișinău nu ar trebui măsurată doar prin numărul de apartamente construite. Capitala are nevoie de o strategie integrată a locuirii, care să combine construirea de cartiere noi bine planificate (inclusiv locuințe sociale), modernizarea fondului locativ existent, reabilitarea energetică a blocurilor vechi, dezvoltarea zonelor de case cu infrastructură completă și soluționarea proiectelor locative nefinalizate. Doar printr-o astfel de abordare poate fi îmbunătățită calitatea locuirii și poate fi asigurată o dezvoltare urbană sustenabilă pentru următoarele decenii.

Sursa datelor: Biroul Național de Statistică, Recensământul Populației și Locuințelor 2024.

Autor:

Analiză realizată de Victor Cernomorcenco, specialist în piața imobiliară din Chișinău și reprezentant Acces Imobil.

Disclaimer: Reproducerea, preluarea sau distribuirea datelor privind Indicele Imobiliar Acces Imobil este permisă numai cu indicarea sursei și includerea unui link activ către accesimobil.md.